Incident tehnic în sistemul energetic național

În seara zilei de 3 noiembrie 2026, în jurul orei 16:30, Sistemul Energetic Național a fost expus unui risc de blackout în urma indisponibilizării unei linii electrice de 400 kV din rețeaua Transelectrica. Incidentul a afectat direct linia Brazi Vest – centrală, aferentă turbinei cu abur, blocând evacuarea energiei de la termocentrala pe gaze de la Brazi, operată de Petrom. Această avarie a dus la o scădere a puterii unității, de la capacitatea nominală de 860 MW la 188 MW, urmată ulterior de oprirea completă a celor două turbine cu gaze. Conform datelor Transelectrica, centrala ar urma să revină în sistem pe 5 noiembrie, începând cu ora 1:00.

Contextul consumului ridicat

Incidentul a avut loc într-un moment de presiune majoră asupra rețelei, consumul de energie electrică depășind pragul de 8.000 MW din cauza temperaturilor scăzute. Potrivit Mediafax, pe 3 noiembrie, consumul a atins 8.189 MW la ora 18:50, cea mai mare valoare înregistrată din 2 martie (când nivelul maxim fusese de 8.228 MW). Această cifră este cu aproximativ 250 MW sub nivelul maxim prognozat până la finalul anului. Creșterea cererii a coincis cu o perioadă de fragilitate a producției interne, România aflându-se în stare de alertă energetică din 1 august. În momentul de vârf al consumului, producția națională era de 7.381 MW, restul de 807 MW fiind asigurați prin importuri din rețeaua europeană.

Factorii de stabilitate și riscuri

Echilibrul sistemului a fost menținut, fără a fi necesară deconectarea marilor consumatori, în principal datorită producției eoliene, care s-a apropiat de 3.000 MW, și a unei creșteri a producției hidro cu 200-300 MW. De asemenea, s-a înregistrat o contribuție de circa 600 MW de la noua centrală de la Mintia, aflată în prezent în perioada de probe. În lipsa vântului, deficitul de energie care ar fi trebuit acoperit din importuri, centrale dispecerizabile sau reducerea consumului s-ar fi apropiat de 4.000 MW. Această valoare depășește capacitatea efectivă de import prin interconexiunile cu statele vecine, estimată la aproximativ 3.400 MW, importuri care nu sunt garantate permanent, depinzând de situația sistemelor energetice din țările vecine. Pentru a evita saturarea capacității de import, Dispeceratul Energetic Național (DEN) ar implementa măsuri de limitare a consumului, în special la clienții industriali, după activarea rezervelor hidro.

Situația a fost agravată de faptul că cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, care în condiții normale asigură aproximativ o cincime din producția națională, sunt oprite din 13 august, generând un deficit de aproximativ 1.400 MW. Oprirea unităților nucleare a fost cauzată de debitul redus al Dunării, care a afectat sistemul de răcire. Aceeași problemă a dus la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care în condiții normale contribuie cu 10-15% din energia națională.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Situația sistemului electroenergetic național în prag de iarnă” (2 noiembrie 2026).