Mecanismele de radicalizare a adolescenților în România

Radicalizarea adolescenților în România a devenit un subiect de interes public major în urma unui incident violent petrecut pe 19 octombrie 2026. În acea zi, un elev de 13 ani din Bistrița a intrat înarmat cu un briceag în școala sa, atacând o profesoară și un coleg. În analiza acestui caz, anchetatorii de la Poliția Română, inclusiv comisar-șef Mădălina Mărgineanu și șeful de serviciu Mircea Tonița, au precizat că minorul și-a expus semnele, acestea fiind vizibile tot timpul, însă nu au fost observate de nimeni.

Potrivit unei investigații publicate de Context.ro și reluată de Adevărul, muzica este utilizată ca un instrument strategic de recrutare pentru ideologii neo-legionare. Artiști precum Clasimetric, Cedry2k, Razie și MENSUR promovează mesaje care îi atrag tinerii către cluburile de antrenament Radical Fight Club, care sunt asociate rețelei Radical Entourage. Această rețea de influență se extinde prin cluburi de antrenament fizic situate atât în România, cât și în Republica Moldova. Videoclipurile acestor artiști combină simboluri legionare cu imagini din arte marțiale și mesaje despre lupta împotriva unor presupuși „dușmani”, incluzând invitații trimise prin mesaje private pentru înscrierea la antrenamente.

Metode de abordare online

Ofițeri din structurile Poliției Române, inclusiv Mădălina Mărgineanu, care conduce Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură, și Mircea Tonița, șeful Serviciului de Investigare a Infracțiunilor de Terorism din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, avertizează asupra modului în care adulții abordează copiii prin servicii de mesagerie privată. Acești specialiști investighează infracțiunile motivate de ură și actele de violență care pornesc de la convingeri ideologice extreme, observând că nivelul de complexitate și de risc a crescut exponențial.

Platformele de jocuri video, precum Roblox și Minecraft, sunt folosite activ pentru a induce minorii în grupuri online care încurajează violența și automutilarea. Aceste metode permit recrutarea tinerilor în zone violente sau extremiste sub pretextul divertismentului, transformându-i în parte a unui univers violent pentru a fi ulterior folosiți în multiple scopuri. Psihologul Olga Ghițac explică faptul că influența muzicii asupra adolescenților nu se limitează la versuri, ci este profund legată de emoțiile provocate și de relația de admirație construită față de artist. Dorința de a aparține unui grup și nevoia de identitate fac tinerii vulnerabili în fața grupărilor care glorifică violența.

Contextul social și educațional

În cadrul discuțiilor de la Academia Europa FM, experții au subliniat că inechitățile din sistemul de învățământ și lipsa de șanse reale pentru copiii din mediile defavorizate sporesc semnificativ riscul de radicalizare. Discursul extremist nu afectează doar elevii, ci și profesorii, transformând instituția școlii într-un spațiu vulnerabil. Valentin Negoi, profesor asociat SNSPA, bibliotecar și arhivist în cadrul Roma Education Fund România și gazda canalului de YouTube RomStoria, a analizat modul în care aceste dinamici sociale facilitează acceptarea ideologiilor radicale în rândul tinerilor.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Măsuri de securitate în urma atacurilor violente din școli” (24 octombrie 2026).