Tendințele de pensionare și deficitul de forță de muncă

Peste 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare. Această proporție depășește media europeană, unde doar 32% dintre persoanele din această grupă de vârstă manifestă aceeași disponibilitate. Decizia de a rămâne activi este influențată de experiența profesională, sentimentul că munca are sens, precum și de percepția privind starea de sănătate și calitatea vieții. În paralel, studiul SD Worx relevă că și tinerii români sub 35 de ani prezintă o disponibilitate de 34% de a lucra peste vârsta de pensionare, valoare superioară celei de la nivel european, unde proporția este de puțin peste un sfert.

Dinamica generațională și motivele retragerii

Există diferențe semnificative între generații în ceea ce privește pensionarea anticipată. În România, 40% dintre angajații de minimum 55 de ani și-ar dori să iasă mai devreme la pensie, în timp ce în rândul celor sub 35 de ani această proporție crește la 63%. La nivel european, tendința este similară, însă cu valori de aproximativ 50% pentru cei mai în vârstă și 61% pentru tineri. Pentru cei mai în vârstă români care preferă retragerea anticipată, principalele motive sunt legate de viața personală și sănătate: 78% vor să petreacă mai mult timp cu familia sau să se ocupe de activități personale, iar 72% invocă probleme de sănătate. De asemenea, 44% își doresc să atingă obiective personale, 36% menționează pierderea motivației, în timp ce solicitarea psihică (17%) și cea fizică (13%) sunt motive secundare.

În contrast, 84% dintre angajații de peste 55 de ani din România declară că sunt mulțumiți de activitatea lor profesională actuală, o rată mai ridicată decât cea a tinerilor sub 35 de ani, unde satisfacția este de 72%. Această diferență subliniază faptul că angajații cu experiență sunt, în general, mai mulțumiți de locurile lor de muncă decât colegii mai tineri.

Contextul demografic și presiunea pe piața muncii

Potrivit datelor Eurostat, populația Europei îmbătrânește rapid, ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani crescând de la 17% în 2005 la o estimare de 22% pentru 2025. Comisia Europeană estimează că forța de muncă europeană ar putea scădea cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării femeilor și a persoanelor mai în vârstă pe piața muncii. Această tendință creează presiuni severe asupra companiilor, 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România raportând un deficit de personal, valoare apropiată de media europeană de 52%.

Problema deficitului de personal este însă mult mai pronunțată în alte state europene: în Slovenia procentul ajunge la 64%, în timp ce în Croația, Irlanda și Țările de Jos acesta este de 57%, în Norvegia 56%, în Germania 55% și în Regatul Unit 54%. În acest context, menținerea angajaților cu experiență devine o prioritate strategică, provocarea fiind crearea unor condiții în care munca să nu vină în detrimentul sănătății.

Pe lângă motivele profesionale, presiunea financiară joacă un rol crucial în menținerea activității. Potrivit Adevarul, în septembrie 2026, peste 2,3 milioane de pensionari din România încasau sume sub 2.500 de lei pe lună, într-un context în care inflația anuală a ajuns la 6,61% și pensia medie a fost de 2.942 de lei. Din totalul de 4.572.742 de pensionari, 850.009 persoane beneficiau de indemnizația socială de 1.281 de lei pe lună. Mai mult, 934.092 de pensionari încasau sume între 1.281 și 2.000 de lei, iar 526.902 persoane aveau pensii între 2.000 și 2.500 de lei.

Cele mai mari grupuri de beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în județele Suceava (36.130 de persoane), Iași (32.420), Dolj (30.271), Maramureș (29.299) și Prahova (28.551). În aceste condiții, continuarea activității profesionale devine o soluție necesară pentru cei care se tem că veniturile de la pensie nu vor acoperi cheltuielile curente.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția tendințelor și a competiției pe piața muncii” (3 octombrie 2026).