Riscurile depășirii pragului de încălzire globală asupra criosferei

Criosfera, care cuprinde toată apa în stare solidă de pe Pământ, inclusiv zăpada și gheața, se confruntă cu riscuri majore de degradare. Conform rapoartelor elaborate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Inițiativa Internațională pentru Criosferă și Climă (ICCI), care au fost realizate de 80 de oameni de știință, depășirea pragului de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială va genera consecințe ireversibile. Acestea includ topirea accelerată a ghețarilor, dezghețarea permafrostului și creșterea nivelului mării, ceea ce va amplifica riscul de inundații, va provoca pagube economice și ecologice, va crește numărul de avalanșe și va afecta securitatea resurselor de apă, generând penurii de apă.

Impactul asupra rezervelor de gheață

Situația actuală este alarmantă, deoarece planeta s-a încălzit deja cu 1,3 grade Celsius față de era preindustrială. Calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica se topesc în prezent de circa șase ori mai rapid decât în anii '90. Un exemplu concret al acestui proces de degradare este dispariția a 20% din masa glaciară din Elveția. Experții avertizează că sistemele de gheață au nevoie de secole sau chiar milenii pentru a se recupera odată ce pragurile critice au fost depășite. Raportul ONU subliniază că pierderile permanente și extinse de zăpadă și gheață demontează mitul conform căruia depășirea pragului de 1,5 grade Celsius ar putea fi gestionabilă sau preferabilă în locul unor reduceri urgente ale emisiilor, chiar dacă s-ar ajunge la temperaturi de 2 sau 3 grade Celsius.

Strategii de combatere și riscuri

Raportul ONU subliniază că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius, stabilit prin Acordul de la Paris în 2015, nu mai poate fi evitată complet și va fi depășită cel puțin temporar, un scenariu cunoscut sub denumirea de „ratarea țintei”. Pentru a contracara acest scenariu pe termen lung, comunitatea internațională ar trebui să implementeze o fază de emisii negative, în care cantitatea de dioxid de carbon eliminată din atmosferă să fie superioară celei emise. Oamenii de știință sugerează că, după perioada inevitabilă de depășire a țintelor, încălzirea globală ar trebui readusă sub pragul de 1 grad Celsius pentru a limita daunele, deoarece o mare parte a acestora ar rămâne ireversibile chiar și dacă temperaturile ar reveni la nivelul de 1,5 grade Celsius.

În paralel cu aceste tendințe pe termen lung, se observă perturbări meteorologice imediate. Vortexul polar stratosferic din emisfera nordică — o zonă de presiune scăzută și aer rece deasupra Arcticii care menține aerul glacial la Polul Nord prin circulația sa în sens invers acelor de ceasornic — prezintă o slăbire neobișnuit de timpurie. Modelele de prognoză indică faptul că acesta ar putea slăbi semnificativ în următoarele 10 zile, în perioada în care normal ar trebui să se intensifice. Această instabilitate poate declanșa un fenomen de încălzire stratosferică bruscă (SSW), în care temperaturile din stratosfera superioară cresc rapid, uneori cu până la 50°C în câteva zile, provocând inversarea curenților de aer de la vest la est. Acest proces poate permite aerului glacial să migreze spre sud, la latitudini medii, crescând probabilitatea instalării unor perioade de vreme mai rece în nordul Europei în săptămânile următoare.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Avertizări ONU privind riscurile economice și climatice globale” (15 octombrie 2026).